Tag Archives: Alexandru Ioan Cuza

Ştiaţi că… Primele timbre poştale de pe teritoriul ţării noastre au fost introduse în Moldova?

stiati_ca_timbre_romanesti

Ştiaţi că… Primele timbre poştale de pe teritoriul ţării noastre au fost introduse în Moldova?
Aceste timbre poştale au fost imprimate cu un cap de bour, vechea stemă a Moldovei, fiind considerate şi astăzi, unele din cele mai valoroase mărci poştale din lume.
Mărcile cap de bour, au fost, de asemenea primele mărci poștale gumate din sud-estul Europei. Hârtia folosită la fabricarea lor era specială, de proveniență străină, având grosimea, structura și culoarea diferită. Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun care era aplicată manual în straturi inegale și neuniforme.
Timbrul poştal reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în cinci colțuri, legenda «porto scrisori» scrisă cu litere chirilice și valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poștale.
Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 și 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale și 20,25 mm la valoarea de 108 parale.
Mărcile poștale „Cap de bour” au fost nedantelate și au avut putere de circulație numai în Moldova.
După unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, a fost emis un timbru poștal unitar, denumit „Principatele Unite“, cu trei valori, în care se regăseau stemele reunite ale celor două țări, bourul și vulturul.
Cele mai importante drumuri de poșta din acea perioadă erau în Moldova: Iași – Bârlad – Galați, Iași – Hârlău – Cernăuți și în Țara Românească: București – Târgoviște, București – Pitești – Craiova, București – Silistra sau Giurgiu. În Transilvania s-au dezvoltat drumurile pe lângă centrele comerciale și meșteșugărești din Brașov, Sibiu și Bistrița.

Ştiaţi că… La data de 24 iulie se sărbătoreşte Ziua grănicerilor?

stiati_ca_ziua_granicerilor

Ştiaţi că… La data de 24 iulie se sărbătoreşte Ziua grănicerilor?
În anul 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unificat serviciul de grăniceri muntean cu cel moldovean, punând astfel bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării.
Atunci s-a constituit primul corp unificat al grănicerilor din România.
Grănicerii făceau serviciul pe rând la frontieră, o treime din timpul lor erau în serviciu şi 2/3 la casele lor.
Ei nu erau aleşi prin tragere la sorţi ci după vârstă şi numai dintr-o zonă de 30 de kilometri de la frontiera spre interior.
Structura de grăniceri trece de-a lungul timpului prin mai multe serii de reorganizări, una din cele mai importante a fost organizarea pazei frontierei Romaniei Mari.
În perioada 1919-1940, Corpul de Graniceri s-a reorganizat de mai multe ori pe brigazi, regimente şi companii şi tot în această perioadă s-a înfiinţat Grupul Navelor de Graniceri, cu şalupe şi ambarcaţiuni auxiliare.
In 1948 a fost înfiintat Serviciul de Paşapoarte şi Poliţie de Frontieră din subordinea Ministerului de Interne.