Știați că… La data de 6 decembrie Bucureștiul a fost ocupat de către forțele germane?
În cursul anului 1916 România va intra în Primul Război Mondial de partea Antantei după 2 ani de neutralitate activă.
La data începerii Marelui Război, cum a fost denumit ulterior Primul Război Mondial, România era o țară predominant agrară, bazată pe tradiționalism și cu productivitate foarte scăzută, iar instituțiile statului nu erau la nivelul celor occidentale. Cu toate acestea în acea perioadă
România rămâne cea mai productivă țară din Europa de Est datorită resuselor sale naturale si a potențialului agricol.
În august 1916, România primește un ultimatum să decidă dacă dorește sau nu să se alăture Antantei și la presiunea cererii ultimative, guvernul român acceptă să intre în război de partea Antantei, deși situația de pe fronturile de luptă nu era una favorabilă.
Armata română în toamna aceluiași an a suferit înfrângeri, dar cea mai importantă a fost cea în care forțele Puterilor Centrale ocupă Bucureștiul.
Astfel în data de 6 decembrie armata germană întră triumfătoare în Bucurește iar Casa Regală însoțită de toată administrația se mută la Iași.
Imediat administrația centrală decide transferarea tezaurului României de la BNR în Rusia, de unde nu a fost niciodată recuperat în întregime până în prezent.
Cauzele principale ale înfrângerii Armatei României în campania din anul 1916 de către forțele germane și austro-ungare semnificativ inferioare numeric, au fost contradicțiile politice majore în actul conducerii militare, incompetența, impostura și lașitatea unei părți semnificative a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa de adecvare a pregătirii și dotării trupelor pentru tipul de război purtat.
Germanii conduși de feldmareşalul von Mackensen, comandantul tuturor trupelor, a dat publicităţii un comunicat militar prin care garantează viaţa şi avutul fiecărui locuitor în schimbul colaborării cu trupele de ocupaţie. În același mod procedează și resursele strategice ale României : petrol, cereale, lemn, material rulant, unităţi de producţie industrială şi agricolă.
Cu rigoarea germană cunoscută, ocupantul a înfiinţat zece secţiuni de supraveghere şi control a vieţii oraşului și orice abatere era pedepsită cu moartea. Bineînțeles că au existat şi excepţii când viațile unor bucureșteni au fost răscumpărate cu ajutorul banilor sau a altor monede de schimb.
Bucureștiul rămâne sub ocupație germană timp de 2 ani până în data de 12 noiembrie 1918, la o zi după semnarea Armistiţiului între Antanta şi Puterile Centrale.